Centrul Cultural Pitești pregătește pentru perioada 7-11 decembrie, noi evenimente cultural-educative, care pot fi urmărite pe pagina oficială de Facebook a instituției și pe site-ul oficial

Centrul Cultural Pitești pregătește pentru perioada 7-11 decembrie, noi evenimente cultural-educative, care pot fi urmărite pe pagina oficială de Facebook a instituției și pe site-ul oficial (www.centrul-cultural-pitesti.ro) :

Prelegerea cu tema Credința ortodoxă, Constituția și constituționalismul românesc contemporan, eveniment dedicat Zilei Constituției României, în cadrul proiectului cultural-educativ sub genericul „Cultură și Credință în Societatea Contemporană”, susținut de conf. univ. dr. Marius Andreescu, de la Facultatea de Drept a Universității Pitești.

“Profesorul univ. dr. Ion Deleanu arăta: „Constituţia este şi trebuie să fie aşezământul politic şi juridic funda¬mental, care reflectă cucerirea puterii în stat, noile structuri sociale şi politice, precum şi drepturile şi îndatoririle fundamentale ale cetăţeni¬lor’’.

Faptul că existăm ca popor și ca stat liber, faptul că avem Constituție în care sunt consacrate caracterele esențiale ale statului român: național, suveran și independent, unitar și indivizibil, iar demnitatea omului, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor sunt proclamate și garantate, nu este atât expresia voinței politice a legiuitorului constituant, cât mai ales rezultatul jertfei milenare a poporului român pentru existență liberă, a dreptei credințe ortodoxe a poporului care se identifică cu ființa sa, a păstrării și dezvoltării în zbuciumata sa istorie a limbii și valorilor spirituale care îl individualizează.

Constituționalismul este forma concretă de receptare, interpretare și aplicare a principiilor și valorilor înscrise în Legea Fundamentală. Constituționalismul democratic presupune existența unei atitudini politice și juridice loiale a guvernanților față de poporul român și valorile sale, față de Constituție. Cât de mult respectă astăzi guvernanții această obligație fundamentală de loialitate față de popor și Constituție?

În condițiile laicizării accentuate a societății și a statului mulți consideră că viața, legile sociale și juridice, inclusiv Constituția, drepturile fundamentale într-un cuvânt starea juridică a omului sunt unica și ultima realitate. Se uită că toate acestea au un fundament mult mai adânc. Existența în general, viața în toate formele ei de manifestare, inclusiv viața omului, chiar și societatea sunt daruri ale lui Dumnezeu. De aceea, rezolvarea crizelor sociale, prevenirea sau după caz înlăturarea consecințelor tragice ale unei calamități naturale sau sociale, inclusiv pandemia actuală, nu pot fi înlăturate numai cu puterea omului fie aceasta și puterea statului. Oamenii de astăzi inclusiv guvernanții nu cunosc sau nu iau în seamă dreapta credință ortodoxă și mai ales o ponegresc, încearcă să o limiteze considerând-o o formă desuetă și neavenită de manifestare socială. Sunt desconsiderate cuvintele Mântuitorului nostru, Domnul Iisus Hristos: ’’Fără Mine nu puteți face nimic’’.(Ioan,15,5).

Noi considerăm că opera de interpretare și aplicare a Constituției poate fi ridicată la înălțimea valorilor ortodoxe milenare a poporului român fără ca prin aceasta caracterul laic al statului și dreptului să fie știrbite.

Este posibilă o ridicare a conținutului normativ al Constituției la înălțimea acestor valori, nu o coborâre a creștinismului la sensurile laice ale dreptului și ale legii așa cum se întâmplă astăzi.

Acestea sunt câteva din aspectele pe care intenționăm să le dezvoltăm în expunerea noastră”, spune Marius Andreescu.

Prelegerea cu tema Academicianul Gheorghe Păun, senior al culturii române, în cadrul proiectului cultural-educativ sub genericul „Teme Culturale în Emoții Raționale”, susținut de scriitorul, eminescologul și profesorul de limba și literatura română Lucian Costache.

“Trăiască Nația! Acesta era salutul lui Eminescu. Se răspundea: Sus cu Dânsa! La 1 Decembrie sărbătorim Ziua ȚĂRII și a Nației Române. La mulți ani, Dragă Românie! Îți ofer toată recunoștința și dragostea mea. Alții ți-au oferit viața lor și au fost mândri să-ți fie eroi.

Pe 30 noiembrie e Ziua Sfântului Andrei, patronul spiritual creștin al nației noastre și cel care ne-a dat binecuvântarea și credința în Dumnezeu. Cu gândul la Dumnezeu și la Patrie, avem încă o datorie de împlinit, care trebuie să fie în sufletele tuturor ca o rană deschisă și care cere vindecare: Basarabia, adică patria întreagă și națiunea întreagă, liberă, creștină, democratică. Cel care va scoate din sufletul lui patria întreagă, acela e un trădător. Așa spunea Eminescu și așa credem și noi.

Continuăm prezentarea unor personalități născute în județul nostru, în Argeș: învățători, profesori, scriitori, savanți, jurnaliști, oameni politici, constructori etc. Am acordat atenție lui Constantin Dobrescu-Argeș, Urmuz, Nicolae Spinei, Armand Călinescu, Tudor Teodorescu-Braniște etc.

Una din emisiunile din decembrie, din cadrul Temelor Culturale în Emoții Raționale de la Centrul Cultural Pitești, o dedic unui savant, om de știință, cărturar, scriitor, publicist, născut în Cicănești la 6 decembrie 1950 (de Sfântul Nicolae), senior al culturii române: Acad. Gheorghe Păun.

Tuturor, fiecăruia, pentru fiecare zi care ne unește și nu ne dezbină: La mulți ani! Trăiască Nația!” subliniază Lucian Costache.

Prelegerea cu tema Mai sunt necesare cărțile și bibliotecile în vremuri de pandemie, în cadrul proiectului cultural-educativ sub genericul „Cultura în vremuri de pandemie”, susținut de directorul Bibliotecii Județene Argeș Dinicu Golescu, sociologul și scriitorul Octavian Mihail Sachelarie.

Tema se dorește o pledoarie pentru reîntoarcerea la lectură și la instituția care trăiește prin lectură, și anume BIBLIOTECA”, precizează Octavian Mihail Sachelarie.

Prelegerea cu tema IARĂ NU SÂNTU VREMILE SUPT CÂRMA OMULUI, CE BIETUL OM SUPT VREMI, în cadrul proiectului cultural-educativ sub genericul „Limba română literară de-a lungul timpului”, susținut de scriitoarea și profesoara de limba și literatura română Iudita Dodu Ieremia.

„Letopiseţul lui Miron Costin este povestirea istoriei Moldovei de la momentul părăsit de Ureche (1594) şi continuat, într-o nouă manieră de a scrie, până în 1661. Pentru perioada de până la naştere (1633), foloseşte documente. Această parte a Letopiseţului are caracter evocativ. Apoi, amintirile familiei, iar din 1652 este martor ocular. Deci Letopiseţul capătă caracter memorialistic, prima scriere de acest fel în literatura română.

Din tradiţia Costin se naşte tipul sadovenian de povestitor meditativ. Istoria e văzută ca spectacol tragic şi povestită în stilul specific al istoriei preromantice. Aşa se explică preferinţele lui Bălcescu pentru acest autor, căruia i-a închinat un studiu monografic. Plecând de la modelul narativ al cronicii lui Ureche, Costin ridică forma primă, simplă, nefictivă a povestirii la treapta istorisirii meditative. Miron Costin este fascinat de înţelegerea mobilurilor psihologice ale gesturilor eroilor.

În poemul Viaţa lumii, M.Costin dezvoltă motivul ovidian al nestatorniciei norocului şi fragilităţii existenţei din Ponticele şi Tristele. Protestul cronicarului este împotriva „cumplitelor vremi de acmu”, dar el afirmă idealul altora în care să aibă vreme şi „cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă”. Acesta este cel dintâi elogiu al cărţii care deschide mintea.

De neamul moldovenilor este prima lucrare de istorie a poporului român de la „descălecatul cel dintâi”. Este o operă de gândire matură şi stil desăvârşit, izvorâtă dintr-o fierbinte dragoste de ţară.

Amestecul în lupta politică de cea mai sinceră atitudine patriotică a deschis un conflict grav cu partida filo-otomană. Moartea prin decapitare îl aşază pe Miron Costin în galeria europeană a marilor oameni de cultură sacrificaţi pentru ideile lor. Nicolae Iorga nota cutremurat că în momentul căderii capului lui M.Costin nu-i mai trebuia nici o rugăciune, fiindcă îşi mântuia sufletul cu opera pe care o lăsa neamului său”, spune Iudita Dodu Ieremia.

Dezbaterea cu tema Sărbători de iarnă în pandemie, în cadrul proiectului cultural-educativ sub genericul „Gânduri, rostiri, scrieri”, coordonat de poeta Denisa Popescu, avându-l invitat pe preotul profesor univ. dr. Ioan Stancu, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă Sfânta Muceniță Filoteea, a Universității Pitești.

“Timpul sacru sau arhetipal, echivalentul clipei comprimate în densitatea revelației, a tensiunii mistice reprezintă verticala pe care ne vom mișca sufletește, în perioada imediat următoare. Sărbătorile de iarnă au ca nucleu Crăciunul – 25 decembrie, care este Sărbătoarea Nașterii Domnului, continuat de alte două zile, de asemenea de sărbătoare ortodoxă, 26 și 27 decembrie. Este vorba despre Soborul Maicii Domnului și de Duminica după Nașterea Mântuitorului, zi în care este celebrat și Sfântul Apostol și Arhidiacon Ștefan. În anul 2020, Sărbătoarea Creștină s-a supus pandemiei, adică regulilor sanitare și interdicțiilor, statisticilor, schemelor reci, devenite unități de măsură a timpului vieții noastre. Despre cum putem face față surpării sufletești, în acest context, despre cum putem păstra viu spiritul sărbătorii și despre căile prin care vom reuși să ajungem la un acord cu noi înșine, ne va vorbi distinsul invitat, părintele –profesor Ioan Stancu,”, spune Denisa Popescu.

Prelegerea cu tema Cărțile de Citire, în cadrul proiectului cultural-educativ sub genericul “Reflecții la Reflexii”, susținut de scriitorul și profesorul de limba și literatura română Marin Rădulescu.

,,Cărţile de citire adună gânduri aparent fără nicio legătură între ele, despre lumea reflectată, într-o viaţă, în ,,ochii”, în celelalte simţuri, în imaginaţia, în afectivitatea şi în memoria mea!

Ideea scrierii acestor (deocamdată, patru) ,,Cărţi de citire”, a venit din mai multe direcţii artistice: literare şi nonliterare, mai ales cinematografice. Toate, moderne şi toate sfidând organizarea spaţio-temporală, integralitatea, coerenţa şi unitatea conţinutului şi obligându-l, astfel, pe cititor să devină co-autor! Şi toate bazate pe sensurile multiple şi, fireşte, înrudite ale cuvântului ,,citire” (provenit din verbul polisemantic ,,a citi”), care defineşte un proces, complex şi, nu de puţine ori, complicat: de cercetare, de descoperire, de cunoaştere, de imaginare şi de evaluare critică a unor ,,obiecte” mai mici sau mai mari ale lumii, dar şi de comunicare, în acest fel, cu autorul acelui text-creaţie... Însă toate susţinând ideea lumii ca mulţime dez-ordonată intenţionat de către autor (mulţime de elemente factuale, spaţiale, temporale, senzoriale, afective, raţionale...). Pe care cititorul trebuie să le ordoneze, să le cerceteze, să le interpreteze, ca să poată ,,vedea” şi recepta corect lumea originală a acelui text. Aşa au rezultat Cărţile de Citire, cărţi de tip ,,miscelanea”, aparent foarte uşor de citit, în realitate cărţi de re-redactat de către cititor, în imaginaţie, din firimiturile împrăştiate intenţionat şi provocator de către autor. Şi toate cu intenţia culturală de a-l ajuta pe cititor să înveţe să citească nu numai o carte, nu numai un mesaj verbal (oral sau scris), ci şi lumea, şi viaţa, şi istoria, fie direct, fie indirect, prin ştiinţe şi prin arte. Ceea ce înseamnă că se pot citi şi natura, şi omul, şi un sentiment, şi un eveniment, şi o pictură, şi o sculptură, şi baletul, şi muzica, şi opera, şi opereta, şi arhitectura, şi filmul... Dar şi că, astfel, cititorul poate comunica, peste spaţiu, peste timp şi peste moarte, cu artiştii-autori...

--Mărine tată, învaţă să citeşti şi vorba, şi fapta omului, că, de multe ori, el vrea să te mintă, să te creadă prost şi să te păcălească! Iar tu să chibzuieşti bine când vorbeşti, ce spui, cum spui şi dacă n-ar fi mai bine să... taci! Căci boul se leagă cu funia, dar omul se leagă cu cuvântul...

--Marin Preda ăsta a scris despre tata, gândeam eu, în 1957, când citeam primul volum din ,,Moromeţii”! Unde l-o fi cunoscut şi când?!” spune Marin Rădulescu.

Prelegerea cu tema Academicianul Gheorghe Păun la ceas aniversar, în cadrul Clubului literar-artistic “Mona Vâlceanu”, coordonat de scriitoarea și editorul Mona Vâlceanu.

“A trăi în preajma academicianului Gheorghe Păun este o uimire și o sărbătoare continuă. A face parte din cercul spiritual care s-a creat în jurul revistei cu nume simbolic, Curtea de la Argeș, este de asemenea un miracol. A dori să descifrezi complexa personalitate a celui care se dăruiește neîncetat matematicii, literaturii dar și viitorului Neamului său este o grea încercare. Evocarea personalității unui scriitor la ceas aniversar este o trudă de onoare. Ne-am propus să-i dedicăm prezentarea la Clubul literar-artistic, însoțită de toate urările noastre de sănătate și succes” informează Mona Vâlceanu.

Medalionul cultural Romanță și pictură, oferit de Mariana Claudia Filipescu, artistă din Câmpulung.

“Pasiunea mea dintotdeauna a fost arta la modul general și muzica îmbinată cu arta plastică (pictura), în mod special. De mică am urcat pe scenă și mi-am construit o lume de vis în care am trăit fericită. Simțul meu artistic s-a dezvoltat an de an până în adolescență când deja începeam să obțin premii la diverse festivaluri de folclor. A urmat o perioadă de pauză, înlocuindu-mi activitatea culturală cu realizările profesionale. Am devenit economist , consilier superior la Trezoreria Statului. După satisfacțiile și împlinirile profesionale, pe la vârsta de 50 de ani, m-am întors la prima dragoste- muzica, pe care am redescoperit-o cu și mai multă bucurie sufletească. Romanța, muzica de dor și trăire intensă a sentimentelor, m-a ales pe mine să îi fiu fidelă.

Pentru ea, am colindat țara întreagă pe la toate festivalurile de gen, unde am obținut de la premii meritorii până la trofee.

Din dor de frumos, am ajuns și la Chișinău, în Republica Moldova. Când cânt romanță, sufletul meu colindă printre stele, starea mea de spirit este una nepământeană. Așa am simțit și voi simți atâta timp cât voi putea să interpretez ROMANȚA. Într-o perioadă de 14 ani, am obținut peste 22 de premii la modul cel mai firesc - nu am făcut decât să cânt cu emoție și extaz, stări pe care, de bunăseamă, am reușit să le transmit și spectatorilor.

Ca o completare a activității mele în plan muzical, prin anul 2016 așa...deodată, am descoperit comoara ce a ieșit de la sine la suprafață, gustul pentru pictură. Gândul că aș putea așterne și eu pe hârtie frumosul din natură: flori, peisaje, păsări, clădiri, m-a determinat să mă înscriu la cursuri unde, cu perseverență și ajutată de talentul nativ, am reușit ca după doi ani de studiu și lucru individual, să performez și în această direcție. Ca urmare, am vernisat expoziții în orașul Câmpulung și la Pitești, lucru pentru care mulțumesc celor care m-au înzestrat nativ, precum și îndrumătorilor mei în ambele arte. Legătura dintre cele două vine de la sine pentru că ele sunt complementare. Iubind arta, tot ceea ce este bun și frumos în sufletul meu se etalează efervescent în voce și pe hârtie”, declară Mariana Filipescu.

Cenaclul Armonii Argeșene (varianta minimală online), coordonat de președintele Ligii Scriitorilor Români Filiala Argeș, scriitorul dr. Adrian Mitroi, avându-l invitat pe scriitorul prof. univ. dr. ing. Alexandru Boroiu.

“Alexandru Boroiu, membru al LSR Filiala Argeș, este un reprezentant de seamă al scrisului argeșean. Este un om sobru, serios, preocupat în mod profesionist de a scrie. Se avântă cu mare succes în a scrie poezie în stil clasic, cu ritm și rimă, poezie din care ai ce învăța. În același timp acoperă și latura de proză, publicând eseuri și analize foarte pertinente. Putem spune despre opera domnului Alexandru Boroiu că aduce un plus de valoare în cadrul revistei ,,Cuvântul argeșean”, spune Adrian Mitroi despre invitatul său.

Prelegerea cu tema Gravitația încetinește timpul, în cadrul proiectului „Decriptări matematice” susținut de publicistul George Dănică.

„Gravitația creează timpul pe o planetă locuibilă sau locuită și determină calendarul respectivei planete. Gravitația (din latinescul gravitas, care înseamnă „greutate” este un fenomen natural prin care toate lucrurile cu masă sau energie - incluzând planetele, stelele, galaxiile și chiar lumina sunt aduse (sau gravitează) unul către celălalt. Pe Pământ, gravitația dă greutate obiectelor fizice, iar gravitația Lunii provoacă mareele oceanelor. Atracția gravitațională a materiei gazoase originale prezentă în Univers a determinat-o să înceapă coalescența, formând stele, și apoi ca stelele să se grupeze în galaxii, deci gravitația este responsabilă pentru multe dintre structurile pe scară largă din Univers. Gravitația are o gamă infinită, deși efectele sale devin din ce în ce mai slabe pe măsură ce obiectele sunt mai departe”, spune George Dănică.