După anul 1990, multe dintre clădirile de referinţă ale oraşelor ţării, respectiv clădiri de patrimoniu (monumente istorice şi arhitectonice) au fost retrocedate, conform legii. În acest context, o parte dintre aceste clădiri a fost transformată în localuri (restaurante, baruri etc.), alta şi-a păstrat destinaţia de clădiri rezidenţiale, dar un procent însemnat s-a degradat.
Aşa se face că în multe oraşe sunt clădiri foarte valoroase în paragină, adevărate pete pe obrazul administraţiilor locale. Proprietarii invocă în cele mai dese rânduri faptul că nu dispun de fondurile necesare reabilitării lor. Clădirile de patrimoniu ajung să cadă de la sine sau chiar "ajutate", iar în locul lor apar ansambluri rezidenţiale de tip bloc ori spaţii comerciale.
"Este păcat ca o asemenea valoare istorică şi arhitectonică să se piardă. În judeţul Argeş astfel de exemple sunt la tot pasul. În Piteşti avem clădiri care au fost retrocedate de care pare că nu se mai îngrijeşte nimeni, aşa cum sunt sediul actual al Uniunii Artiştilor Plastici, casa Vrăneanţu, casa Filipescu, Hanul Gabrovenilor et. În Ştefăneşti, casa memorială Liviu Rebreanu riscă să se piardă cu totul, fiind în paragină. Iar exemplele pot continua.
În această situaţie, vă întreb: care este politica ministerului pe care îl conduceţi cu privire la clădirile de patrimoniu? Poate statul sprijini proprietarii cu fonduri pentru a ajuta la reabuilitarea clădirilor şi dacă da, cum şi în ce condiţii? Iar dacă un astfel de program nu există, consideraţi că poate fi iniţiat unul pentru a salva patrimoniul imobiliar valoros? Aştept răspuns scris", a scris deputatul de Argeş al PSD Simona Bucura Oprescu într-o întrebare adresată ministrului Culturii.
