Este una dintre cele mai mari și apreciate soliste de muzică ușoară ale acestei țări, care a impresionat prin timbrul său grav, total aparte, dar a cucerit și prin cei mai frumoși ochi albaștri din muzica românească. Margareta Pâslaru - care la 9 iulie a împlinit 73 de ani - a adus bucurie prin muzică, iar în ultima vreme a adus bucurie prin generozitatea sa, acționând în numeroase campanii de caritate.

 

 

Vocea succesului

Vocea cu infinite posibilități de exprimare și timbrul grav al Margaretei au inspirat 65 de compozitori, printre care clasicii muzicii ușoare Henry Mălineanu, George Sbârcea, Camelia Dăscălescu, Aurel Giroveanu, Edmond Deda, Nicolae Kirculescu, care i-au încredințat creațiile lor. Dintre sutele de melodii înregistrate, unele au fost scrise special pentru glasul său aparte. Cine poate uita interpretarea melodiilor "Chemarea mării" (George Grigoriu), "Cum e oare?" (Florin Bogardo), "Două rândunici" (Radu Șerban), "Va veni o clipă" (Paul Urmuzescu), tema filmului Veronica (Temistocle Popa), "O mască râde, o mască plânge" (Vasile Veselovschi), "Mediterana", cunoscută și sub titlul "La Marea Neagră" (Ion Cristinoiu), "Cine știe" (Horia Moculescu) și câte și mai câte, difuzate și în prezent la radio. Astfel Margareta Pâslaru își creează un repertoriu vast, la care se adaugă șlagare internaționale: „Trandafirii tăi”, „În grădina bucuriilor”, „Harap Alb”, „Spuneam că nu-mi pasă” (Bui, Bui, Bui - Bensonhurst Blues), „Poate vreți să dansați” (Prego), „Gelosul”, „Acesta e cântecul meu” etc. Din repertoriul vast - peste 1000 de titluri - au fost înregistrate aproximativ 680 de melodii la Radio, Electrecord, Televiziune, piese cântate în turneele din țară și străinătate, a căror evidență a rămas doar în memoria fanilor. Apreciata cântăreață-interpretă evoluează cu aplomb ca actriță în teatru și film, abordează folclorul, începe să compună cu originalitate muzică și text, acompaniindu-se la pian.

În 1968, juriul internațional al Festivalului Cerbul de Aur îi ofera Margaretei Pâslaru Mențiunea „Cerbul de Aur“, ceea ce înscrie numele României în palmaresul primei ediții. Artista sărbătorește 10 ani de activitate printr-un „One Woman Show“ cântând 23 de piese, unele, compoziții proprii. În 1969, face un salt de la statutul de concurent la cel de vedetă în recital, acompaniată de propria formație (Rolf Albricht) și creându-și coregrafia. Invitată să cânte și în străinătate, Margareta nu primește viză timp de 10 ani.[4]

În 1981, Margareta Pâslaru prezintă primul recital de autor pe versurile unor poeți consacrați cum ar fi Ion Minulescu, Ana Blandiana, Virgil Carianopol. Acompaniată de „Romanticii“ lui Mircea Drăgan, Margareta vine cu propriul concept prin care își schimbă costumația la vedere, „cuierul cu personaje“. A fost o altă etapă importantă în cariera artistei.


Compozitoare, textieră, autoarea cărții "Eu și Timpul"

Printre numeroasele-i hituri componistice fredonate din generație în generație: "Timpul", "Dacă ai ghici", "Diamant fermecat" și altele, triumfă "Lasă-mi toamnă pomii verzi!", inspirată de versurile Anei Blandiana, preluat de tineri de toate vârstele. Acest șlagăr solicitat de admiratori ani la rând, difuzat la Radio si pe CD-uri, se califică prin votul publicului în "Top 80" Radio România Actualitați, ca fiind una dintre cele mai frumoase melodii din ultimii 80 de ani. La invitația celebrului caricaturist Nell Cobar, Margareta Pâslaru a compus muzica pentru două episoade din serialul TV de desene animate „Mihaela” - „Bravo Mihaela” și „Mihaela are probleme”; orchestrația Radu Goldiș.

Selecțiuni din primul Caiet tipărit - 2010 „Margareta Pâslaru și creațiile sale - Lasă-mi toamnă, pomii verzi“ (voce și pian):

Timpul (muzică și text); Diamant fermecat (text Eugen Rotaru); Lasă-mi toamnă pomii verzi! (versuri Ana Blandiana); Era o fantană (versuri Elena Farago); Tatăl nostru - rugăciune; A nimănui sunt (muzică și text); Ceasul e un vrăjitor (muzică și text); Bunicii mei (muzică si text); Țigara (muzică și text); Nu! (versuri Virgil Carianopol); Ce bine ar fi (muzică și text), Soldățelul (muzică și text); Alergători de cursă lungă (muzică și text); Balada focului (muzică și text); Pasiunea (muzică și text); Bucuria de a cânta (muzică si text); Ghimpii (versuri Lucian Blaga); Spune tu care știi atât de multe (muzică și text); Eu și timpul (versuri Virgil Carianopol); Nu vreau să moară florile de măr (versuri Agatha Bacovia); Mai bine soarta lui Sisif (versuri Ion Horea); Despotici în uimire (versuri Constanța Buzea); Romanța soarelui (versuri Ion Minulescu); Tare-am fost (versuri Virgil Carianopol); Cheia (versuri Ion Minulescu); Păsările nu mor niciodată (text Ovidiu Dumitru cu o adaptare după Mihai Eminescu); Flăcări (versuri Virgil Carianopol); Am cântat (versuri Virgil Carianopol); Fericirea mult visată (muzică și text); Iubindu-te (versuri Mariana Dumitrescu); Aș vrea să fiu o stâncă (muzică și text).

Selecțiuni din Caietul II tipărit în 2013 „Margareta Pâslaru și creațiile sale - Libertatea nu se învață“ (voce și pian):

Libertatea nu se învața (muzică și text); Ce suflet trist (versuri Mihai Eminescu); Setea de a cunoaște (muzică si text); Fără să vrei (muzică și text); Să fie oare adevărat (muzică și text); Amanții mei sunt cărțile înțelepte (versuri Agatha Bacovia); Dacă ai ghici (muzică și text); Our day, children's day (muzică și text); Septembrie (versuri Romulus Vulpescu); Emoții, ciudate sentimente (muzică și text); Fii voluntar! (muzică și text); Riscul (versuri Adrian Păunescu); Sărbători fericite (muzică și text); Un pod peste ocean (muzică și text); Un copil uitat (muzică și text); Ecou, ecou, ecou (muzică și text); Cu cine vorbeai la telefon (muzică și text); Omul bun învinge (muzică și text); Turneul (muzică și text); Se bâlbâia (muzică și text); Și viața merge mai departe (muzică și text); Cheia fericirii (muzică și text)

Alte compoziții semnate Margareta Pâslaru:

Dragoste flamandă (muzică și text); Dâmboviță apă dulce (muzică și text); Regret (muzică și text); Tata (muzică și text); Avioane de hârtie (muzică și text); Duminica fără el (muzică și text); E o luptă în toate cele (muzică și text); Mulți ani fericiți (muzică și text); Acei copii, acei bătrâni (versuri Ion Horea); Bătrânul comisionar (muzică și text); Cât mai aproape cât mai departe (muzică și text); Cu haina pe umeri (muzică și text); Dar speri (muzică și text); Câmpia mea (text Eugen Rotaru); Vreo zgâtie de fată (versuri Mihai Eminescu); Înapoierea cheii (Mi-e dor) (versuri Nichita Stănescu); Șah mat (text Mihai Dumbravă); Indiferentul (muzică și text); Mă strigai (muzică și text); Pace, să fie pace (muzică și text); Listen my daughter (text în colaborare Greg Smith); Un mărțișor (muzică și text); Tulburătoare e această primăvară (muzică și text); Toate, toate trec (muzică și text); Voroneț (versuri Constanța Buzea); Anotimpurile dragostei (muzică și text); La un capăt al lumii ești TU, ca celălalt EU (versuri Marius Tucă), Pansele negre (versuri George Bacovia); Veniți la București (muzică și text); Cum sa te las? (versuri Virgil Carianopol).

Pentru aniversarea Bucureștiului la 555 de ani, Margareta Pâslaru a compus, muzică și text, „Veniți la București”.


Foto: ro.wikipedia.org