Reciclarea/valorificarea deșeurilor constituie în orice stat dezvoltat, din punct de vedere economic și civic, o oglindă a gradului de civilizație și implicit de dezvoltare economică al societății respective. Valorificarea deșeurilor are implicații relevante asupra bunul mers al unei societăți, determinând fenomene majore precum crearea de locuri de muncă, sporirea prosperității acelei societăți, sporirea veniturilor la bugetul de stat și nu în ultimul rând – cel mai important – protejarea mediului înconjurător.
România și-a stabilit, pe baza Directivei nr. 94/62/CE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, ținte concrete privind valorificarea prin reciclare a deșeurilor de ambalaje – 55% obiectivul global de reciclare pentru toate cele 4 fracții (hârtie, sticlă, plastic și metal) pentru anul trecut, însă nu a reușit să atingă nici pe departe aceste ținte, țara noastră fiind pe ultimul loc din UE 27 în materie de reciclare a deșeurilor.
Începând din anul 2016, odată cu intrarea în vigoare a noilor regulamente de funcționare a serviciilor de salubritate,
“(6) Membrii comunităților locale, persoane fizice sau juridice, au, în calitatea lor de utilizatori direcţi sau indirecţi ai serviciului de salubrizare, următoarele obligaţii:
d) să asigure precolectarea separată, în recipientele asigurate de operatorul serviciului, distinct inscripţionate şi amplasate în spaţii special amenajate, a deşeurilor pe care le-au generat în propria gospodărie sau ca urmare a activităţilor lucrative pe care le desfăşoară;
[...]
(6) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 100 lei la 300 lei încălcarea dispoziţiilor art. 24 alin. (6) lit. d)”.
(Extras din Legea serviciului de salubrizare a localităţilor nr. 101 din 25 aprilie 2006, republicată, SECŢIUNEA a 2-a - Utilizatorii serviciului de salubrizare - ART. 24)
